Merry Christmas to all of you!!!!

    I've been so excited these days about coming home,meeting the old friends that I literally couldn't find any time to write anything here... Now,I'm finally back on the earth and ready to write,write and write :D  

   So,let's start with the news ;) 

   I had a great time in Germany! We won our matches ( "we" means:Deimante Daulyte,Adriana Nikolova,Lyubka Genova,Melinda Goczo and Lili Toth) . I won both games,the first one from a german player with 2125 Elo and the second one also against a weaker opponent,with an 1947 Elo. It was kind of very funny because we couldn't help laughing every day,before the round,we were such in a good mood that in the second round we just wipped our opponents from the board with a 6:0 score! 

  After each game,I used to play friendly blitz games with Adriana,it was my preparation for the Romanian Women Rapid & Blitz Chess Championships that started few days later.... :D 

   It was also a funny story about our shirts.We all had these white shirts which you can see on the pictures and we were asked by our sponsors to wear white trousers at the first round,so I put on a pair of white jeans and I was quite surprised when arriving at the playing hall ,there was no one but me in such an "uniform" =)))

   Then,I had some great time of shopping  in Frankfurt!!! There was an amazing Christmas market in the center of the city with a lot of sweets and souvenirs... Ok,shopping is great until getting at the airport,waiting in the "tax free" zone,hopping to get back the 16 % from the money I spent on shopping ,among all that crazy people....Somehow,I managed to catch my plane...I even had some 3 minutes for duty free!!!

  

Part II

I arrived to Bucharest  a Sunday evening and the next day I was going to have an exam at biology,so I took the first train to Iasi and at about 4 a.m. I finally arrived... I was so lucky to manage getting a 10 at my exam! The same evening we ( my friend Smaranda,our coach Vlad and me) had a  5 hours ride to Brasov where the Romanian Women Rapid and Blitz Chess Championships were going to take place. I was so excited about the wonderful weather ( it was a real winter with a lot of ice and snow!) and about the first time of visiting this beautiful city that I couldn't allow myself to feel tired ;) So,not without luck I won both rapid and blitz Championships without doing anything special,just being in a great mood and playing for my pleasure!

 We had also some free time for sight-seeing and for drinking a cappuccino  & a glass of boiled wine :P ( for the first time!)

   Now,I am just happy about being home,with my familly and I can't wait tomorrow to give all the gifts!!!!! 

   I'd like to wish " Merry Christmas!!!!!!" to everybody and I hope you'll spend it with the people you love!!!!! 

  

   

Ganduri...

   Era dezgustata crancen de toate calitatile ei,de toate lucrurile pe care le iubise cu ardoare; in aceasta stare de "imaginatie rasturnata",incerca sa judece viata cu imaginatia ei.
   Nu o data ii veni ideea sa se sinucida,si imaginea mortii era pentru ea plina de farmec,ca o odihna placuta,ca un pahar de apa rece ca gheata,oferit nenorocitului ce rataceste prin desert murind de sete si de arsita.
   Dar suferinta pe care i-ar fi provocat-o ar fi fost o pedeapsa prea cruda. Dispretul cu care il tortura ii facea placere. Orgoliul ei era multumit- il infrunta cu virtute.Prin repicile-i acide,pline de o ironie iscusita, il indeparta tot mai mult,arzand toate podurile, nelasandu-si cale de intoarcere. Bucuria pe care i-o provocau suferintele lui o facea sa se simta invingatoare,chiar incepea sa creada ca nu-l mai iubeste.

Prime impresii din Germania

   Azi dimineata am aterizat in aeroportul din Frankfurt.Prima  diferenta dintre germani si noi nu s-a lasat prea mult asteptata.Dupa ce am trecut controlul de pasapoarte,am trecut in sala de asteptare a bagajelor si pe panoul numarul 14 a aparut exact timpul peste care se vor da valizele:11 minute.Astfel, am putut sa merg la baie linistita,fara a ma stresa ca poate cand vin nu-mi mai gasesc bagajele. Mereu am admirat punctualitatea nemtilor,dar chiar nu-mi pot imagina de unde stiau ei ca vor descarca valizele in 11 si nu in 13 minute...Spre surprinderea mea,exact cand cronometrul a aratat 0.00,a aparut si prima valiza! Nu e de mirare ca Germania este una dintre cele mai dezvoltate tari din Europa,chiar daca a fost si cea mai afectata dupa cel de-al doilea Razboi Mondial! Aici,fiecare om parca ar avea un cronometru montat in sine.Notiunea de intarziere nu are dreptul nici macar la o existenta teoretica.

   Drumul din Frankfurt pana in Echzell nici nu l-am simtit! Aici drumurile sunt atat de bune,incat pe autostrazi poti vedea doar semne de circulatie  pe care se indica viteza minima,nu cea maxima. :P

   Dupa amiaza vom merge la o scoala din oras,unde coechipiera mea,Daulyte Deimante va da un simultan copiilor. Runda se joaca maine,la 14.00.Jucam cu echipa Medizin Erfurt, suntem favorite si speram sa le batem cu un scor frumos ;). Eu voi juca cu o rusoaica stabilita de ceva timp in Germania- Anisheva Varvara,wfm,2127.

   Abia astept lunea viitoare,cand voi avea ocazia  de a  savura o luuuuunga tura de shopping  prin Frankfurt! (Of,fetele astea,rafturile le sunt pline de haine,dar tot nu au niciodata cu ce sa se imbrace! :D)

Cine a spus ca "omenia" nu mai exista?

   Astazi am inteles cu adevarat cat este de important sa credem in oameni! 

   Defapt,sunt o persoana foarte suspicioasa si mereu mi-a fost dificil sa am incredere in oameni,chiar si in cei apropiati,ce sa mai zic de cei straini. Nu-mi place sa ma bazez pe altcineva,incerc sa am totul sub control si sa nu depind de nimeni. O astfel de atitudine ma ajuta sa reduc dezamagirile la minim,dar, totodata,adesea ratez posibilitatea de a cunoaste noi persoane si de a-mi face noi prieteni.

Astazi am cunoscut o persoana minunata care m-a facut sa realizez cat de important este sa treci peste prejudecati,sa ai incredere in oameni si sa ai inima si mintea deschisa pentru a primi ajutor din cele mai neasteptate locuri.

   Bucuresti,ora 22:00,Piata Victoriei,o valiza rosie,un ruxac enorm ce-mi striveste umerii si o incertitudine ce atinge cote alarmante. Oare ce autobus trebuie sa iau pentru a ajunge la aeroportul Otopeni? O tanara ce parea a fi studenta mi-a zis ca nr.300, alta doamna amabila mi-a spus ca trebuie sa traversez strada si sa iau un 783. Derutata,am hotarat ca doamna ce parea a fi mai increzuta in sine merita credibilitate si trecand pentru a doua oara acelasi pasaj subteran,iata-ma in statie asteptand 783-ul. Totul bine si frumos,pana imi dau seama ca, probabil,ar trebui sa-mi iau bilet.Ok,localizez ghiseul, ma indrept inspre el si –surpirza!- ghiseul e inchis.Sweet! Si ce ma fac? As putea sa iau un taxi,dar ma tem de taxistii bucuresteni,mai ales ca e noapte.Deci,prefer sa merg cu autobusul,chiar cu riscul de a lua amenda din cauza lipsei biletului. Trece un 300,un 122, intr-un sfarsit vine si 783-ul. Imi iau inima in dinti si intru. Ma asez pe un scaun si intreb de domnul de vizavi, imbracat la costum ( care nu pare a fi bucurestean,nici a roman nu prea seamana,dar  are o privire foarte senina si parca imi inspira incredere) daca autobusul ajunge la Otopeni. Spre surprinderea mea,in locul unui „sorry,what?”,mi se spune un amabil „da,sigur”.  Ok,acum sa speram sa nu vina niciun controlor. Domnul de vizavi isi da seama de problema mea si imi zice foarte calm ca nu e o problema daca nu am bilet si poate vorbi cu soferul .Ii spun un multumesc suspicios si ma gandesc ca poate el e controlorul... „Nu,nu poate fi,doar e la costum!”Imi trec repede prin minte toate cele auzite despre strainii de origine araba implicati in traficul de persoane si decid sa nu mai vorbesc cu el. Dar,totusi,pare a fi un tip de treaba.Pastreaza tacerea.  Ma mai linistesc un pic. Urmeaza un schimb de replici in urma carora imi dau seama ca am avut norocul de a da peste o persoana foarte inteligenta si cumsecade,care a tinut sa ma ajute ( a vorbit cu soferul sa ma lase chiar in fata terminalului de „plecari” al aeroportului)  pur si simplu,fara sa ceara nimic in schimb,dintr-o simpla dorinta de a face un bine. Am aflat ca e de origine palestiniana,are trei facultati si are o emisiune TV. Ce mai, o persoana demna de tot respectul! Mi s-a facut rusine doar la gandul ca am judecat o persoana  dupa exteriorul sau ,cand defapt orice om dupa vorbe se cunoaste. Cum a zis si Creatorul : „Intai a fost cuvantul!”. Am incercat sa fiu cat de amabila am putut si i-am multumit din toata inima.

   Acum,realizez ca de multe ori,fara a-si da seama, o multime de oameni comit aceeasi greseala ca si mine. Un exemplu elocvent este cel al  parerii create despre romani in tarile din Uniunea Europeana.Toti cred ca suntem niste hoti.De ce? Din cauza celor 1% de cazuri in care persoane venite din Romania comit infractiuni prin Italia,Spania,Grecia,etc. Si cum ramane cu celelate 99 % care muncesc zi de z,i de la 7 la 22 ca sa-si intretina familia?  Nu este usor sa traiesti intr-o astfel de societatea unde imaginea unei tari nu se creeaza datorita numeroaselor rezultate remarcante obtinute in sport,nu datorita nepretuitelor opere de arta ci datorita celor cativa care prefera castigul usor muncii cinstite. Ce sa facem? Traim intr-o comunitate unde actiunile individului se rasfrang asupra intregii societati. 

 

   Imi iau curajul de a spune:„parerea mea” este ca trebuie sa trecem peste prejudecati, sa iubim si sa respectam oamenii nu in functie de rasa,nationalitate sau apartenenta politica,ci in functie de faptele sale,fiindca la sfarsitul zilei,cand incercam sa adormim nu conteaza banii,masinile sau proprietatile pe care le avem,ci  dragostea noastra fata de noi insine si cei din jur,care ne face sa adormim cu zambetul pe buze,fiindca la sfarsitul zilei,nu ne ramane decat integritatea noastra.

Astazi sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei!

     Data de 1 decembrie are pentru fiecare semnificatii diferite. Pentru unii e o ocazie perfecta de a iesi cu prietenii la 'un suc',pentru altii e pur si simplu o zi libera,fara scoala/serviciu, dar nu trebuie sa uitam ca aceasta  zi este in primul rand Ziua Nationala a Romaniei ! Desi sunt din "Moldova de peste Prut",  din Chisinau si cea mai mare parte din viata mi-am petrecut-o acolo,am amintiri deosebite legate de aceasta zi. Imi amintesc cum inca din clasele primare,in curtea liceului se faceau hore,in care intrau nu doar elevi ,ci si profesori ,fredonand " Hai sa dam mana cu mana/Cei cu inima romana/ Sa-nvartim hora fratiei/ Pe pamantul Romaniei! ". Ce poate fi mai frumos! Pacat ca in timp,tinerii de azi pierd acest simt al frumosului fata de Patrie,stramosi,radacini. Mi-as dori ca in aceasta zi fiecare roman sa poata spune cu mandrie: Da,sunt ROMAN!