 |
De câteva zile tot am insomnii și ghemul ăla din stomac nu mai vrea să dispară...
Simt că orice aș scrie, ar fi prea puțin...
Punctele astea de suspensie, le-aș continua la nesfârșit... Nu era loc de punct atât de devreme...
Mai am încă pe laptop baza ”Caro Foișor”... A apărut după vreo 2-3 partide pierdute în 1.e4-c6 2.d4- d5 3.Cc3-g6. Am avut nevoie de multe ore de pregătire pentru a reuși o primă remiză... Ce stres aveam când vedeam pe tragerea la sorți- Cristina Adela Foișor.
Este puțin spus că port un respect deosebit față de Cristina... Soție, mamă, campioană- le reușea pe toate!
Coerența si cronologia nu sunt punctele mele forte, dar totuși:
Baku, Olimpiada de Șah 2016
Pe la jumătatea turneului- România era printre primele poziții ale clasamentului, în mare parte- datorită Cristinei, care avea un scor fantastic.
Seara, ca de obicei, eram cu toate fetele în camera căpitanului pentru a hotărî cine joacă și cine stă a doua zi.
Eu eram necăjită, avusesem probleme cu stomacul încă de la începutul turneului, ca să mai și răcesc pe deasupra... Mi se părea că sunt cea mai săracă... Cu ochii de acum, aș fi spus prima- ”Eu vreau să joc mâine!”. Dar nu, stăteam cu o mutră de găină plouată, plângându-mă de febra mea.
Cristina a spus atunci că ea va juca mâine, că va rezista ea cumva să facă măcar o remiză (chiar dacă resimțea deja oboseala acumulându-se), iar eu să stau să mă fac bine, ca să fac cât mai multe puncte pe final.
Numai ea știa cum s-a dus, în starea pe care o avea, a doua zi la rundă... Despre asta era Cristina, așa am cunoscut-o eu...
Wroclaw, Septembrie 2015
De câte ori nu am vorbit până în miez de noapte despre câte-n lună și în stele...
Îmi amintesc o istorioară din nenumăratele...
În seara aia, îmi dăduse să gust din borcanul cu miere pe care îl adusese de acasă. Apoi mi-a spus și povestea din spatele lui. Ovidiu hotărâse să cumpere albine, să facă miere... Zis și făcut! După ceva timp, nu îmi mai amintesc exact cu ce ocazie, a venit acasă cu un cadou pentru Cristina- ”un costum de albinuță”- cum l-am ”botezat” noi râzând... Așa a luat naștere mierea din acel borcan.
Tot la turneul din Wroclaw am analizat vreo 2-3 ore o partidă de-a Cristinei în Spaniolă, jucase o variantă rară pentru negru... Ne-am tot uitat la o ordine de mutări, la alta... Ea confundase ceva și îmi explica diferențele... Diferențe pe care memoria mea le-a înregistrat doar până in Baku, când în meciul cu Azerbaijanul mi-a fost jucată varianta respectivă și nu am reușit să-mi mai aduc aminte nimic... Îmi era o rușine... Nici nu am întors capul spre dreapta, înspre masa 2, unde juca Cristina... Nu a menționat nimic despre asta, nici față de căpitan, nici față de celelalte fete... Mi-a spus după aia la masă, din nou, cum trebuia să joc și care erau diferențele...
Se mândrea atât de mult cu fetele ei- Sabina și Veronica!
Îmi amintesc cum într-o dimineață am întrebat-o la ce se uita pe youtube și mi-a zis că e un video de-al Sabinei în care ea analiza o partidă recentă... Zicea că ”Uite, abia a început să publice video-uri și deja are atâtea vizualizări!”.
Uneori îmi povestea diverse curiozități din lumea geneticii, pe care, la rândul ei, le știa de la Veronica, cu care se mândrea nespus de mult, mai ales pentru că a reușit să intre la una dintre cele mai bune Universități din lume!
La turneul ăla am devenit mai mult decât colege de echipă...
Eram într-un moment de cumpănă și ea mi-a dat niște sfaturi pentru care îi sunt recunoscătoare până în ziua de astăzi. Am simțit că dacă mama mea ar fi fost șahistă, mi-ar fi zis exact la fel...
Plovdiv, 2014
Avusesem o evoluție intermediară la Campionatul European feminin din acel an, dar am hotărât să merg totuși la festivitatea de premiere pentru a o aplauda pe Cristina, care reușise încă o calificare la Campionatul Mondial. Zis și făcut! Am felicitat-o pe Cristina și stam noi acolo de vorbă, când îmi aud numele! Împărțisem ultimul loc premiat- 20, împreună cu alte vreo 20 de șahiste... Câștigasem vreo 45 de euro... Cristina, mai în glumă, mai în serios, mi-a zis să păstrez măcar o bancnotă de 5 până la urmatorul Campionat European și să văd cum o să se înmulțească! Așa am și făcut. Ce credeți? La următorul Campionat European la care am participat, în 2016, în loc de 45 de euro au fost 1000!
S-au scris și s-au spus multe despre Cristina zilele astea...
Pentru mine, ea a fost unul dintre acei oameni trimiși de către Dumnezeu în calea noastră pentru a ne inspira și pentru a ne fi un model în viață...
Așa va rămâne Cristina în inima mea- ca o a doua mamă din lumea șahului.
Dumnezeu s-o odihnească în pace!
